Stire 10.01.2024 ⋅ 0 comentarii
Inaugurată în 2010, în prezenţa comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, a premierului român de la acea vreme, Emil Boc şi a şefului Guvernului de la Budapesta, Viktor Orban, conducta de gaze Arad-Szeged dovedește încă o dată cât a fost de necesară.
Potrivit economica.net, în contextul temperaturilor scăzute, România a importat astăzi gaze și din Ungaria și din Bulgaria, în condițiile în care a scăzut ritmul de extracție din depozitele interne de înmagazinare. De menționat că importurile depășesc 10% din consum, 1,7 milioane de metru cubi intrând în țară prin punctul Csanadpalota-Arad.
Producția internă este de doar 24 milioane de metri cubi, iar extracția din depozite este la niveluri mult mai reduse decât cele de ieri, de 24,3 milioane de metri cubi. Ca atare, azi România consumă mai multe gaze de import, adică 5,8 milioane de metri cubi pe zi. Spre deosebire de ieri, în rețeaua româneasă intră azi gaze și din sud, din Bulgaria, prin punctul de interconectare Kardam-Negru Vodă (4,1 milioane de metri cubi), și din Ungaria, prin punctul Csanadpalota-Arad (1,7 milioane de metri cubi). Specialiștii susțin că ritmul zilnic de extracție din depozite a scăzut, și este semificativ sub valoarea maximă tehnică posibilă, care este de circa 30 de milioane de metri cubi pe zi. În schimb, necesarul este acoperit mai mult de gazul de import, care ajunge să reprezinte mai mult de 10% din consum.
Cu toate că România își poate asigura consumul de gaze naturale din surse proprii, din motive pur comerciale se importă, dar și se exportă cantități mici de gaz, de câteva milioane de metri cubi.
Autoritățile susțin că importurile sunt pur comerciale, adică este mai ieftin pentru unii funizori să importe gaze decât să le extragă din depozite, la extracție plătindu-se și tariful de înmagazinare.
În încheiere mai trebuie spus că la momentul inaugurării, conducta Arad-Szeged a fost prima din România care poate să asigure atât exportul, cât şi importul de gaze.
Intrați AICI pentru detalii.
Foto: Arhiva
Sursa: ARQ
