Stire 25.07.2025 ⋅ 0 comentarii
Inițiativa privind reformarea companiilor de stat, lansată de Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu, a stârnit valuri în spațiul public, dar și reacții vehemente din partea clasei politice. Printre vocile care au comentat dur momentul se numără și fotoreporterul Cătălin Urdoi, care a publicat o postare virală pe rețelele de socializare, în care susține fără echivoc demersul.
„Să ne înțelegem de la început, fără gargară politicianistă și puseuri retorice, ce face acum Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu cu inițiativa consultativă privind reformarea companiilor de stat este, poate, una dintre cele mai coerente, logice și necesare măsuri din ultimii 10 ani”, scrie pe Facebook Cătălin Urdoi. Acesta denunță ipocrizia cu care sunt tratate inițiativele autentice, în comparație cu vechiul model al comisiilor sterile formate din sinecuriști. „Nu e o ‘comisie’ de paradă, nu e un ‘grup de lucru’ ale sinecurilor de partid pe cafele plătite din bani publici [...] Este un demers sănătos, în care oameni cu expertiză reală din privat [...] sunt chemați să contribuie gratuit, fără funcții, fără diurne, fără alte șmenuri și aranjamente”, punctează acesta. „Avem companii de stat care au pierderi uriașe și directorii generali își triplează salariile. Avem consilii de administrație unde oamenii își votează singuri primele, deși societățile se prăbușesc. Avem 1.8 miliarde de lei pierderi în 2024 - aproape dublu față de 2022, iar reacția statului nu e reformă, ci atac la cei care îndrăznesc să spună că regele e gol. Să aduci într-un consiliu onorific oameni precum Iancu Guda, Mitroi, Munteanu, Leaua sau Grigorescu nu înseamnă decât că ai intenția să faci curat. Dar curățenia, în România, e o formă de ofensă pentru sistem. Pentru că, în lipsa noroaielor, se vede cine e murdar”, a ținut să menționeze autorul postării
Criticile directe sunt îndreptate către vicepremierul Sorin Grindeanu, acuzat de reacții exagerate și obstrucționiste: „Grindeanu fuge ca dracul de tămâie de experții aduși de Bolojan. Știe bine că expertiza reală e cel mai mare dușman al combinației politice, al PSD-ului.”
Potrivit lui Urdoi, inițiativa este una simplă, dar profund amenințătoare pentru sistemul politic actual: voluntari cu experiență reală, care nu cer nimic în schimb, doar propun soluții eficiente. „România e o țară în care dacă vii fără interes, ești automat suspect. Dacă nu ceri bani, înseamnă că sigur ai ceva de ascuns.”
Situația de la companiile de stat este prezentată într-o lumină dură: pierderi masive, salarii exagerate, lipsă de responsabilitate. „Avem companii de stat care au pierderi uriașe și directorii generali își triplează salariile. Avem consilii de administrație unde oamenii își votează singuri primele, deși societățile se prăbușesc”, mai scrie Cătălin Urdoi.
Inițiativa lui Bolojan, susține acesta, nu are atribuții executive și nu amenință prin puterea formală, ci prin conținutul ideilor: transparență, criterii de performanță, guvernanță corporativă: „Pentru că dacă introduci criterii, nu mai merge cu pile. Dacă aduci indicatori, nu mai merge cu pixul. Dacă pui transparență, nu mai merge cu ‘merge și-așa’. Pe scurt: nu mai sifonezi bani. Mulți bani!”
Atacul la reformă este, în opinia fotoreporterului, un mecanism de apărare al imposturii. „Se apără prostia, pentru că simte că vine evaluarea. Se apără sinecura, pentru că simte că vine criteriul performanței. Se apără Grindeanu, pentru că simte că vine altceva”, a mai punctat fotoreporterul.
Urdoi formulează un avertisment clar pentru actualii decidenți: dacă ideea de competență gratuit oferită devine un pericol politic, atunci problema nu este la cei care o propun, ci la cei care o resping: „Dacă și acest consiliu consultativ vi se pare o problemă, atunci problema nu este la ei. E la voi.”
În încheiere, Urdoi adresează un mesaj ferm premierului Bolojan: „Domnule Premier, Ilie Bolojan, nu cedați! Mergeți înainte! O țară întreagă așteaptă să vadă ce veți găsi când veți scutura hoitul putred al companiilor de stat!”
Sursa foto: Facebook Cătălin Urdoi
Sursa: ARQ
