Cu voia și ajutorul lui Dumnezeu, astăzi ne-a fost dat a ajunge să ne bucurăm de Duminica întâi după Rusalii. Duminica în care Biserica prăznuiește roadele Duhului Sfânt: Toți Sfinții, știuți sau neștiuți, iar nouă, tuturor, ne arată rostul și chemarea. Rostul venirii Sfântului Duh în lume, sfințirea oamenilor, și sfințenia, starea spre care suntem cu toții chemați. Iar ei, Toți Sfinții, trecuți în calendar sau nu, sunt dovada incontestabilă că se poate. 

Și avem, din viețile lor, exemple că a fi ceea ce trebuie în locul și timpul tău poate fi o cale spre sfințenie. Asta pentru că avem în rândul lor medici (doar ce l-am sărbătorit pe Sfântul Luca al Crimeei, nu?), avem ierarhi (chiar nu departe de noi, în Cetatea Ineului, îl avem de Sfântul Sava Brancovici), avem senatori (Sfântul Dionise Erhan, singurul român canonizat în Anul Centenarului), avem militari, copii, oameni simpli... și avem sfinții închisorilor. Avem Sfinți, știuți și neștiuți, candele veșnic aprinse menite a lumina lumii, căci cum ar putea ”o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă”?

Așadar, ”Este posibilă sfințirea vieții noastre prin Duhul Sfânt, chiar în lumea de astăzi”, după cum avea să afirme în Cuvântul de învățătură, rostit în Parohia Sântana II, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul. 

Liturghie Arhierească, hirotonie și instalare de preot în Parohia Sântana II

Bucurie aparte, astăzi, în comunitatea din Sântana. Liturghiile la care credincioșii unei comunități așezate pe Calea cea bună pot participa sunt multe, poate chiar și cele Arhierești, însă ocaziile de a se face părtași unor Liturghii în care au loc hirotonii de preoți pot fi cel mult câteva într-o viață, cu atât mai mult cu cât ne referim la cea a celui care urmează să slujească Altarului parohiei din care faci parte. Sărbătoare, așadar, cu atât mai mare astăzi în Parohia Sântana II, cu cât în Duminica Tuturor Sfinților l-au avut în mijlocul lor pe Ierarhul arădean care le-a hirotonit întru preoție și instalat preot pe seama bisericii cu hramul ”Sfânta Treime” pe părintele Adrian Ioan Crainic, care vreme de aproape zece ani a slujit din treapta de diacon, alături de Părintele Ioan Crainic, tatăl său, în aceeași biserică.

A fost hirotonit, a fost instalat ca preot paroh, iar credincioșii au cântat: ”Vrednic este!”

Cuvântul Ierarhului

Este posibilă sfințirea vieții noastre prin Duhul Sfânt - chiar în lumea de astăzi

”Așezarea de către părinții Bisericii a Duminicii Tuturor Sfinților imediat după Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, arată că rostul sau sensul venirii Sfântului Duh în lume este constituirea Bisericii și sfințirea oamenilor.

De asemenea, Biserica a rânduit această sărbătoare numită Duminica Tuturor Sfinților pentru a arăta legătura dintre sfinții cunoscuți și necunoscuți. Biserica a înscris mulți sfinți în calendarul ei, însă mai există o mulțime de sfinți necunoscuți, care nu sunt în mod oficial canonizați de Biserică, dar sunt cunoscuți de Dumnezeu. Sfinții sunt prietenii și casnicii lui Dumnezeu.

Așadar, Pogorârea Duhului Sfânt în lumea căzută în păcat are ca scop ridicarea oamenilor la viața de sfințenie, spre a fi asemenea Fiului lui Dumnezeu Care S-a făcut Om, pentru ca oamenii să devină fii ai lui Dumnezeu după har.

Cunoaștem mai multe cete sau categorii de sfinți: Apostoli, Prooroci sau Învățători, Mărturisitori, Mucenici, Ierarhi și Cuvioși. În fruntea cetelor de sfinți se află Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria.

Deși pomenim în fiecare zi unul sau mai mulți sfinți, totuși acești sfinți nu se află în izolare, ci în comuniune și conlucrare, fiind uniți prin același har și aceeași credință în Domnul Hristos, deși sunt diferiți ca vârstă, timp și loc în care au trăit, ca neam, ca gen și ca rang în societate.

Sfințenia este iubirea desăvârșită de Dumnezeu și de oameni și se dobândește prin intensitatea maximă a trăirii dragostei creștine și a tuturor valențelor ei.

Condițiile de fond pe care o persoană trebuie să le îndeplinească spre a fi așezată în rândul sfinților sunt: 1. ortodoxia credinței; 2. sfințenia vieții (proslăvirea lui de către Dumnezeu prin diverse daruri); 3. fapte minunate și cinstirea în evlavia populară.

Când Dumnezeu ne spune: „Fiți sfinți, pentru că Eu sunt Sfânt” (I Petru 1,16), nu S-a adresat doar ucenicilor Săi sau celor care aveau să devină mărturisitori sau cuvioși, ci S-a adresat tuturor, pentru că sfințenia este o vocație a tuturor oamenilor indiferent de rasă, de neam, de pregătire intelectuală, de poziție socială, ori de activitatea pe care o desfășurăm fiecare în societate. Prin Taina Botezului, toți creștinii sunt chemați la sfințenie, devenind o făptură nouă ce participă la sfințenia lui Hristos.

Cum să fim și noi sfinți într-o lume precum este aceasta în care trăim? Să nu credeți că Dumnezeu ne cere numaidecât extraordinarul: să ne dăm viața inutil, să ne prăpădim tinerețea fără rost, să ne îmbolnăvim cu post exagerat ori să ne claustrăm în forme extreme de asceză!

După cum observăm, Dumnezeu îngăduie și binecuvintează căsătoria, ducând o viață normală în cadrul căsniciei legiuite, însă ca buni părinți și copii. Și aceasta se cheamă sfințenie pentru oamenii din societate.

Toți putem ajunge sfinți dacă ne luăm în serios rolul de creștini purtători ai Duhului lui Dumnezeu, și cu rugăciune, cu postire, cu spovedanie, cu dragoste și pocăință ne sfințim viața și nu rămânem în păcatele noastre, ci ne ridicăm și ne luptăm ca să ne curățim prin harul Duhului Sfânt și să ne sfințim.

Duhul Sfânt a transformat oamenii păcătoși, prigonitori și atei în oameni sfinți, mucenici și mărturisitori. Cât de minunată este lucrarea Duhului Sfânt în viața sfinților! Ei sunt cartea vie a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume.

Cinstindu-i pe sfinți, noi Îl cinstim în mod indirect pe Dumnezeu (după cum mărturisim că, „Minunat este Dumnezeu între Sfinții Săi”), Care a dat acestora harul Său, ca prin ajutorul Lui și ostenelile lor să devină persoane bineplăcute Sfintei Treimi.

Sf. Ioan Gură de Aur aducea mereu în fața credincioșilor chipuri ale sfinților, îndemnându-i să le urmeze pilda, căci, zicea el, cel mai bun mod de a-i cinsti pe sfinți este imitarea lor. Fericitul Augustin ne spune: „Dacă-i iubim pe sfinți, să-i imităm”. Să le cerem sfinților să mijlocească pentru noi înaintea lui Dumnezeu.”, a fost cuvântul și îndemnul Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul. 

14 iunie 2020, Prima Duminică după Rusalii, cea a Tuturor Sfinților, în Parohia Sântana II. Ziua în care un Părinte a fost așezat spre slujire credincioșilor, un Ierarh ne-a încredințat că ”sfințenia este o vocație a tuturor oamenilor indiferent de rasă, de neam, de pregătire intelectuală, de poziție socială, ori de activitatea pe care o desfășurăm fiecare în societate”, și un timp cu folos petrecut prăznuind Toți Sfinții, prietenii Lui Dumnezeu, și cântând: 

”Cu sângele Mucenicilor Tăi, celor din toată lumea, ca și cu porfiră și vison Biserica Ta fiind împodobită, printr-înșii strigă către Tine, Hristoase Dumnezeule: poporului Tău trimite-i îndurările Tale, pace obștii Tale dăruiește și sufletelor noastre mare milă” (Troparul Tuturor Sfinților)