În acest an, Fundația Corneliu Coposu onorează împlinirea a 140 de ani de la proclamarea Regatului României și 100 de ani de la nașterea Majestății Sale, Regele Mihai I al României, propunând două subiecte la alegere:

Proiectele de țară ale României: monarhie și/sau republică (1866 – 2021). Proiectul monarhic; proiectul republican – o cercetare comparată.

Corneliu Coposu și regalitatea

Participanții la concursul de eseuri politice sunt invitați să analizeze și să compare proiectele de țară ale României moderne și/sau să examineze critic relația complexă pe care marele om de stat Corneliu Coposu a avut-o cu monarhii României. Vor fi apreciate eseurile care vor scoate în evidență semnificațiile integrale ale eforturilor, coerența și modul în care au fost puse în practică proiectele de țară. Organizatorii concursului îi încurajează pe participanți să pună în valoare lecțiile pe care le putem învăța din activitatea politicianului exemplar care a fost Corneliu Coposu.

Proiectele de țară sunt eforturi colective, naționale întreprinse în interes public, în interes național, în care sunt implicate forțele colective active și la care  anumite personalități au avut contribuții cruciale. Proiectele de țară urmăresc realizarea bunăstării individuale, generale, a libertății, egalității și demnității fiecărui individ, precum și asigurarea unui loc fruntaș al țării în concertul națiunilor.

Cercetările comparative trebuie să evite scoaterea din contextul istoric și să conștientizeze că o parte semnificativă dintre criteriile și standardele proiectelor de țară au apărut sau au fost reformulate la nivelul democrațiilor occidentale după cel de-al doilea război mondial; prin urmare, aplicarea lor retroactivă trebuie făcută inteligent și doar când este cazul.

Vor fi luate în considerare perioadele istorice ale formei de stat monarhice (de la Carol I la Mihai I).

Proiectul republican are două perioade distincte și începe cu regimul comunist, instalat cu forța de către Uniunea Sovietică, prin intermediul Armatei Roșii și a poliției politice sovietice, cu sprijinul colaboraționiștilor comuniști români, la care s-au adăugat oportuniștii; în mod ilegitim a fost înlăturată monarhia, fără consultarea populară, prin referendum sau pe alte căi. Toți cei care s-au împotrivit au fost supuși represiunii, crimelor, regimului penitenciar, ori în cel mai bun caz au emigrat. Restul populației, mai ales cei născuți în timpul comunismului sau aflați la o vârstă fragedă la instaurare, au fost forțați să accepte modelul impus, să se adapteze.

Revoluțiile din 1989 au oferit națiunilor forțate să accepte modelul sovietic posibilitatea de a se elibera și construi societăți libere. Au fost revoluții incomplete, care nu au readus regimul monarhic înlăturat cu forța, ilegal, ilegitim. A fost o continuitate între regimul republican comunist și cel postcomunist, dar și o ruptură fundamentală, legată de posibilitatea realizării unui nou proiect de țară, unul democratic, într-un context istoric și geopolitic favorabil. Consecințele modului în care a fost realizat noul proiect pot fi percepute și analizate de oricare cetățean. Alegerea în 1990 a lui Ion Iliescu cu 85% din voturi și continuitatea la putere sau ca influență a partidului înființat de el (FSN/FDSN/PDSR/PSD) au blocat, întârziat, iar uneori chiar au compromis proiectul de țară republican. Lupta forțelor democratice (Convenția Democratică; Alianța DA; coaliția executivă de după alegerile din 2020) împotriva partidului dominant și succesele obținute au salvat cel puțin parțial acest model.

Corneliu Coposu este cel mai valoros politician român din perioada postcomunistă. Martiriul său din timpul regimului totalitar comunist și energia pe care a avut-o pentru a readuce miraculos în viața politică postcomunistă, iar în ultimă instanță la guvernare, partidul cel mai puternic din perioada interbelică (Partidul Național Țărănesc, devenit Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat) i-au conferit o statură unică. Coposu nu avea îndoieli în legătură cu proiectul de țară, fiind un monarhist loial. Modul în care a gândit și acționat în contexte istorice și politice defavorabile, inclusiv în postcomunism, când a fost de la bun început Inamicul Public Nr. 1 pentru puterea fesenistă, trebuie mereu reanalizat pentru a învăța lecțiile benefice ale istoriei naționale.

REGULAMENTUL CONCURSULUI ȘI MAI MULTE DETALII AICI