PS Emilian Crișanul: ”Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, moment de reflecție asupra libertății ca dar de la Dumnezeu”

Stire 21.05.2020 0 comentarii

Din roditoarea și de netăgăduit holdă a dreptei credințe, Biserica îi are astăzi spre prăznuire pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. 

Împăratul Constantin, cel care cu semnul Sfintei Cruci înarmându-se pe Maxențiu a biruit și capiştile idolilor a poruncit a se risipi; care pe Arie la sobor l-a lăsat ruşinat; care nouă, fraţilor în Hristos, rugător mare către Dumnezeu este, iar al mănăstirilor şi bisericilor noastre mare apărător; prieten al lui Dumnezeu, curat cu inima şi luminat cu sufletul prin care lumea s-a luminat cu dreapta credinţă. 

Împărăteasa Elena, cea care cu fapte bune s-a împodobit; care în Ierusalim optsprezece biserici a zidit și împodobit; care este a celor din nevoi grabnică ajutătoare, a bolnavilor bună tămăduitoare, a judecătorilor celor răi bună îndreptătoare și care prin al Crucii ajutor creştinilor a fost și este izbăvitoare.

Doi Sfinți Împărați, mamă și fiu, care în mâini ținând Sfânta Cruce, de peste veacuri vin și răspund îndoielilor vremurilor amintindu-ne că ”Prin acest semn vom învinge”. 

Răspuns primit și de credincioșii care au ales astăzi să participe la Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul împreună cu un sobor de preoți și diaconi la Mănăstirea Gai din Arad. 

În Cuvântul de învățătură așezat la sufletele celor prezenți, Preasfinția Sa a îndemnat credincioșii să facă din timpul acestei sărbători un bun moment de reflecție asupra libertății ca dar primit de la Dumnezeu și asupra drumului parcurs de la libertate la responsabilitate în Biserică.

Cuvântul Ierarhului 



Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena - de la libertate la responsabilitate în Biserică

 

”Sărbătoarea Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa Elena reprezintă pentru Biserica creştină de astăzi un moment de reflecţie asupra a ceea ce înseamnă libertatea ca dar al lui Dumnezeu dat omului, şi totodată posibilitatea manifestării libere a Bisericii întemeiate de Mântuitorul nostru Iisus Hristos într-o lume adesea constrânsă şi lipsită de libertate.

Este cunoscută viaţa şi activitatea Sfântului Împărat Constantin, precum şi a mamei sale, Sfânta Elena. Biserica creştină mărturiseşte de mai bine de un mileniu şi jumătate, contribuţia acestor sfinţi cu responsabilităţi lumeşti, dar şi creştineşti, la dezvoltarea ei în plan orizontal, însă în permanentă legătură cu adevărul revelat prin lucrarea Sfântului Duh.

Cu siguranţă Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au cunoscut ce înseamnă libertatea de exprimare şi de manifestare a Sfinţilor Martiri care au dat dovadă în persecuţii de multă jertfă şi putere interioară spre a nu fi constrânşi în mărturisirea credinţei adevărate de nimeni şi nimic din lume. Curajul, voinţa, dragostea şi nădejdea Sfinţilor Mucenici au lăsat urme în rândul poporului încreştinat, şi în momentele lui de libertate.

Cuvintele Mântuitorului Hristos: „Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8, 32), au pătruns adânc în inimile noilor creştini persecutaţi, care s-au bucurat apoi, în secolul al IV-lea, de legea care le oferea libertatea de manifestare a credinţei, dată de Sfântul Împărat Constantin.

Asumându-şi această libertate, Sfântul Constantin a dorit ca în interiorul Imperiului Roman să biruie adevărul de credinţă, învăţătură afectată de erezia lui Arie. Probabil Împăratul cunoştea cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Biserica Dumnezeului celui viu (este) stâlp şi temelie a adevărului” (I Timotei 3, 15). Întâlnirile lui cu Sfântul Atanasie cel Mare al Alexandriei, Sfântul Ierarh Nicolae al Mira Lichiei, Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei (Creta), au avut un impact în sufletul Împăratului care a convocat şi prezidat lucrările Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325), dornic să se stabilească învăţătura adevărată despre dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos şi apoi unitatea politico-religioasă a Imperiului.

Libertatea acordată creştinismului prin Edictul de la Milan din anul 313 a însemnat pe lângă posibilitatea săvârşirii cultului divin public în mod liber, şi începutul construirii de biserici sau de transformare a unor temple păgâne în bazilici creştine.

La Ierusalim, în Ţara Sfântă, Antiohia, Tyr, Nicomidia, Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici măreţe. Şi astăzi pelerinii au posibilitatea să vadă „urmele” ctitoriilor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Pentru toate aceste lucrări amintite şi altele săvârşite spre slava lui Dumnezeu şi binele Bisericii, Împăraţii Constantin şi Elena au fost trecuţi în rândul Sf... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății
Ai aflat ceva interesat?
Trimite-ne imagini /video surprinse de tine